Politici de confidentialitate

Primesc acum vreo juma de ora un email de la google prin care sunt anuntat ca s-a schimbat politica de confidentialitate. Asa si? Oricum n-o citisem nici pe cea initiala.

In momentul imediat urmator niste idei fulger mi-au venit in cap. Gresesc prin aceasta ignoranta pe care o am fata de niste termeni contractuali pe care refuz sa-i iau la cunostinta? Nu cumva imi dau acordul total pentru utilizarea datelor mele personale unei companii care nu da doi bani pe mine ca individ?

La fel de instantaneu mi-am adus aminte de ultimele contracte de creditare semnate cu niste banci sau firme de leasing, pe care le-am semnat “ca primaru'” doar din comoditatea de a citi numeroasele pagini ce ti le baga sub nas.

Aceste contracte stufoase nu fac cumva parte dintr-o strategie de dezarmare a viitorului client? De fiecare data cand vrei sa faci un credit, treci printr-un proces de analiza indelungat pana cand, intr-o zi, te suna si te cheama sa semnezi contractul. Cuprins de euforie, dai fuga la banca unde semnezi tot! Chiar si ce nu e de semnat tu semnezi. De fiecare data cand am cerut contractul in avans pentru a avea timp sa-l rumeg, am primit acelasi raspuns “Politica bancii nu ne permite sa facem asta!”. O atitudine pe care noi o acceptam umil, ca si cand banii respectivi nu i-am mai da inapoi.

Revenind la politicile de confidentialitate si termenii de utilizare a diferitelor servicii electronice. Oare nu gresim facand click si acceptand conditiile fiecarui site fara a ne chinui macar sa citim un paragraf?
Eu chiar am aceasta curiozitate. Cati dintre voi citesc termenii si conditiile de utilizare si / sau politica de confidentialitate a unui site inainte de a-si face cont undeva?

Ar trebui sa le citim cu atentie sau sa mergem pe incredere?

Imi cer scuze pentru eventualele greseli de ortografie si pentru lipsa diacriticelor, dar acest post a fost scris integral de pe telefon.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *